Close

Not a member yet? Register now and get started.

lock and key

Sign in to your account.

Account Login

Forgot your password?

E timpul!

E timpul!

Nu cu mult timp în urmă, într-un sat uitat de lume, locuia un băiat care nu a văzut niciodată cum arăta un circ. Îţi poţi imagina bucuria lui când,       într-o zi, pe uşa şcolii sale a apărut un afiş care anunţa că peste o săptămână circul va ajunge în oraşul său?

A fugit spre casă însufleţit de un singur gând şi având în minte o singură întrebare: „Pot să merg şi eu?” Văzând bucuria fiului lor, deşi erau alte lucruri mai importante de cumpărat, părinţii i-au spus că, dacă toată săptămâna îi va ajuta la treburile casei, îi vor da bani pentru a-şi împlini dorinţa.

Timp de o săptămână, băiatul a depăşit aşteptările părinţilor, iar duminică dimineaţa, îmbrăcat în cele mai frumoase haine şi aranjat ca niciodată, el aştepta răsplata care veni îndată. Băiatul se simţi bogat, căci atunci când tata îi întinsese bancnota necesară, el ţinu în mână cea mai mare sumă pe care o văzuse vreodată.

Acum, drumul scurt de altă dată spre oraş părea prea lung şi alergă cât putu de repede.

Ajungând la marginea oraşului, se alătură mulțimii de oameni care se îndreaptau spre bulevardul principal. Părea că tot oraşul mergea în acea direcție, căci pe acolo trecea parada circului. Iar parada aceea era cel mai frumos lucru văzut vreodată de băiat. Animale în cuşti, fanfară pe picioroange, pitici, acrobați, steaguri, confetti în mii de culori.

La urmă, când toţi trecuseră prin fața lui, cu pantalonii largi, papucii mari şi cu un zâmbet uriaş pictat pe faţă, mergea şi clovnul.

În timp ce clovnul trecea pe lângă el, băiatul a băgat mâna în buzunar, a scos bancnota şi i-a dat-o clovnului. Apoi, băiatul a plecat voios spre casă. Ce s-a întâmplat? Băiatul a crezut că văzuse spectacolul, dar el nu văzuse decât parada.

Mă bucur pentru decizia ta de a veni alături de noi (şi) anul acesta!  E un an în care mi-am propus să mă apropii de Dumnezeu. Poate ţi se pare ciudată autopropunerea mea, însă vine în urma concluziei că încă nu am trăit cu Hristos la maximum.

Tu ai gustat din toate binecuvântările Sale, ai trăit fiecare experienţă la maximum cu El? În locul acesta, viaţa de creştin poate fi o aventură de neuitat, o călătorie de vis. Te provoc să trăieşti asta. Te provoc să nu faci parte dintre aceia care se mulțumesc să facă parte din gloată, dintre cei care sunt satisfăcuţi cu statutul de mediocru. Venind aici, Dumnezeu ţi-a pus în mână o valoare. Cât timp eşti aici, învaţă să îţi pui ţinte înalte! Străduieşte-te să devii ceea ce Dumnezeu intenţionează să fii! Lasă-l pe El să îţi conducă viaţa tot timpul şi Duhul Său să lucreze în tine şi prin tine! Nu te mulțumi cu parada!

Pastor Benjamin Stan
Capelanul Institutului Teologic Adventist



 


Scrie un comentariu