Ce înseamnă pentru mine Institutul Teologic Adventist? După cei cinci ani petrecuţi în această instituţie creştină de învăţământ, sentimentele ce mă încearcă sunt de recunoştinţă faţă de Dumnezeu pentru ocazia deosebită pe care mi-a oferit-o să studiez într-un mediu propice unei formări academice de înaltă clasă, dar şi într-un ambient spiritual menit să completeze latura profesională.

Totuşi cel mai mare beneficiu pe care l-am experimentat în acest timp a fost dezvoltarea unei preocupări misionare ancorate în realitatea secolului al XXI-lea. Cum să răspunzi nevoilor celor din jur într-o manieră credibiliă, dar şi atractivă.

Ce este diferit la ITA? De ce aş alege această instituţie şi nu o alta? Iată o întrebare pertinentă, la care orice candidat ar trebui să-şi răspundă cu maximum de seriozitate. Personal, când am ales această şcoală m-a interesat foarte mult perspectiva din care sunt prezentate lucrurile. Ce mod de gândire promovează profesorii. Credinţa mea se integra în totalitatea curriculumului şcolar şi aceasta m-a făcut să privesc cu încredere întregul sistem de educaţie.

Am urmat cursurile Facultăţii de Teologie pastorală timp de patru ani şi am apreciat foarte mult îmbinarea dintre rigoarea ştiinţifică, specifică mediului academic, cu dulceaţa capelelor care merg direct la suflet. Acum, am ocazia să fiu înscrisă în programul de Master in Art of Religion, având astfel oportunitatea să continui procesul academic cu una dintre cele mai bune universităţi adventiste din lume.

Un alt aspect care pe mine m-a cucerit încă din primele zile la Institut a fost prezenţa unui capelan, pastor, în incinta şcolii. Ştiam că dacă am o problemă există o ureche dispusă să mă asculte. De asemenea, m-a impresionat foarte mult preocuparea profesorilor nu doar pentru pregătirea mea academică, ci şi pentru formarea mea spirituală. Sunt nepreţuite orele în care aceştia au stat de vorbă cu mine.

Bineînţeles că tabloul nu ar fi complet dacă nu aş aminti de colegii alături de care am crescut în aceşti cinci ani. Au fost momente grele, dar şi frumoase. Stresul lucrărilor cu dată-limită, testele dificile pe care ne străduiam să le trecem împreună au legat între noi prietenii ce sperăm că nu se vor rupe niciodată.

Cu ce plec de la Institut? În primul rând cu o viziune creştină adventistă despre lume şi viaţă. De asemenea, cu dorinţa nemăsurată de a împărtăşi din bogăţia cunoştinţelor acumulate atât în timpul cursurilor, cât şi în cadrul orelor de lectură de la bibliotecă. Cu prietenii durabile. Şi, nu în ultimul rând, cu uneltele necesare misiunii într-un secol aflat în continuă mişcare.

de Mihaela Pantelimon
masterand, Teologie pastorală